Recenzie "Orasul Oaselor"- Cassandra Clare

Titlu: Orasul Oaselor
Titlu original:City of bones
Autor:Cassandra Clare
Editura:Leda
An de apariţie:2014
Nr. de pagini:480

                                    Descriere:

   Clary Fray, o fată de cincisprezece ani, are darul Vederii... un dar pe care ceilalţi oameni nu-l au. Ea vede vampiri, vârcolaci, zâne, demoni şi alte creaturi care populează Lumea din Umbră.

În Oraşul Oaselor, cartea întâi din seria Instrumente mortale, mama lui Clary, Jocelyn, dispare şi ea însăşi e atacata de un demon – un ravener înspăimântător. Astfel, tânăra ajunge să-i cunoască pe vânătorii de umbre, războinici a căror misiune este să-i apere pe oameni de demoni şi să-i controleze pe vampiri şi vârcolaci.

De asemenea, Clary îl întâlneşte pe Jace, un tânăr fermecător, şi, împreună cu el, încearcă să dezlege nenumaratele taine ale Lumii din Umbra. Cine a răpit-o pe Jocelyn? Unde se află Pocalul Mortal şi ce puteri are acesta? Cine l-a transformat pe Simon, cel mai bun prieten al lui Clary, în şobolan şi cum poate fi desfăcută vraja? Cum a reuşit Clary să dobândească dintr-odată Vederea? De ce sunt demonii interesaţi de o mundană oarecare?

Nu în ultimul rând, Clary încearcă să-şi înţeleagă propriile sentimente – în ce relaţie se află ea de fapt cu Jace şi Simon?

Un roman urban fantasy pentru tineri de toate vârstele cu, o acţiune plină de suspans, ritm alert, imaginaţie şi originalitate!

  Recenzie:

Prima carte dintr-o serie de şase volume, Oraşul oaselor, surprinde  printr-o acţiune complexă, continându-se, astfel, o altă perspectivă a vânătorilor de umbre din  seria “Dispozitive Infernale”, serie care a intrat în topul favoritelor mele.
Revenind la ale noastre, cartea de faţă prezintă o imagine contemporană a New York-ului şi a ceea ce presupun personajele sale.

Cassandra pictează cu precizie o poveste întortocheată, plină de suspans şi mai ales replici amuzante,fără de care cartea ar deveni banală.

Acţiunea debutează în faţa clubului Pandemonium, unde, Clary, are primul contac cu lumea vânătorilor de umbre, lume de care nu era conştientă, chiar dacă purta în vene sângele lor, deoarece mama ei, Jocelyn  a ferit-o de acest lucru.Coincidenţă sau nu, ea are darul vederi, putând, aşadar, să vadă prin iluzia magică ce îi acoperea pe Jace,Isabelle si Alec.Până aici totul decurge destul de normal am putea zice, dar are loc o întorsătură de situaţie, când mama Clarissei este răpită şi ea începe să fie acaparată de această lume străina ei.

Restul acţiunii presupune planurile şi întâmplările prin care trec personajele pentru a o salva pe Jocelyn din ghearele lui  Valentine.Poate  vă gândiţi că această acţiune este clişeica şi plictisitoare, dar ceea ce  veţi descoperi vă va da cu totul pe spate-cel puţin cu mine asta a făcut.

Clary, protagonista,este un personaj tipic adolescentin, la început: încăpăţânată, dedicată şi rebelă , dar pe parcursul acţiuni observăm o evoluţie în ceea ce priveşte maturizarea ei.Devine conştientă de faptul că trebuie să fie mai curajoasă, înţelegătoare şi optimistă.

“Tu n-ai  părut a avea nevoie de cineva,Clary.Ai fost întodeauna atât de...stăpână pe tine.Tot ce-ai avut vreodată nevoie au fost creioanele şi lumile tale imaginare.”

De asemenea, întâlnim şi personajul  bad boy-Jace.Nu pot să zic că este cu totul o noutate în lumea fictională.Mi se pare un personaj tipic, destul de des întâlnit, datorită alurei de băiat rău şi dur  pe care o expune la început, dovedindu-se, însa, că este exact contrariul.O mică diferenţă ar fi sarcasmul de care dă dovadă şi care, pe mine, mă amuză teribil.

M-a impresionat foarte mult că autoare nu a pus accentul doar pe anumite personaje, ci a conturat foarte bine şi povestea unor personaje secundare, cum ar fi Alec, Isabelle si Simon.Ca întodeauna,Magnus nu putea să fie dat uitări, iar aici este prezentat ca Înaltul Magician din Brooklyn.

M-am emoţionat extrem de mult când a apărut în scenă şi Church, pisica de la institut.Aceasta a mai apărut în Dispozitive infernale şi comportamentul ei nu s-a schimbat mai deloc, rămânând aceeaşi pisică enervantă.

 Singurul lucru care nu mi-a plăcut au fost unele pasaje descriptive prea lungi- eu optez pe informaţiile mai scurte şi directe.

   În concluzie , vă recomand acest volum mai ales pentru scenele amuzante, fiind o lectură     destul de uşoară  în ciuda numărului mare de pagini.

Punguta cu citate:

"-Te-ai îndrăgostit de cine nu trebuia, pana acum?
           -Din nefericire... singura mea adevarata iubire rămâne cea pentru persoana mea.
-Aşa, cel puţin, n-o să mai ai de ce să te temi că vei fi respins, Jace Wayland.
 - Nu neapărat.Mă mai resping singur, din când în când doar ca să menţin interesul."

"-Ce e aia mundană?

   -Cineva din lumea umană.Cineva ca tine.

-Dar şi tu eşti uman, zise Clary.

Sunt, admise el.Dar nu ca tine."

"A iubi înseamnă a distruge,iar a fi iubit înseamnă a fi distrus."

"-A fost ciudat să auzi de Jace? întreabă Simon...Vreau să spun, de când aţi aflat...

 -De când am aflat ce? Că e un criminal travestit care molestează pisici?

-Nu-i de mirare că motanul ăla al lui urăşte pe toată lumea." 

"Să vezi prin iluzia magică e simplu.Cu oamenii e mai greu."

                                     

Rating: